Milunka Savić, tânăra care s-a tuns scurt şi s-a deghizat în bărbat pentru a lupta pe front. A devenit femeia cu cele mai multe onoruri militare

Savić s-a născut în Serbia, în anul 1880, într-o familie săracă de fermieri care trăia într-un mic sat. Copilăria şi tinereţea sa au fost lipsite de evenimente importante, asta până când a împlinit 24 de ani, moment în care fratele său a fost înrolat pentru a lupta împotriva bulgarilor, în cadrul Războiului Balcanic. Fata a decis să se alăture fratelui ei, şi-a tuns părul, s-a deghizat în bărbat şi s-a înrolat, cu succes, în armată. Cu toate acestea, unele voci susţin că aceasta nu s-a înrolat alături de fratele său, ci că l-a înlocuit. Mai mult, motivele pentru care aceasta a făcut acest lucru sunt interpretate diferit de istoricii care studiază acest aspect, unele susţinând că s-a înrolat pentru că viaţa sa era foarte plictisitoare, altele că au făcut-o pentru a îşi proteja fratele bolnav, dar a apărut şi ideea conform căreia sentimentul patriotic a îndemnat-o să facă acest lucru.

După câteva luni de la înrolarea sa, a fost trimisă pe front, dar nu a mai apucat să lupte în cadrul Primului Război Balcanic, dar a luat parte la cel de-al doilea. Cea mai mare bătălie a întregului război a fost cea de la Bregalnica, care a avut loc în vara anului 1913. În aceste clipe, Savić s-a remarcat şi a primit prima sa medalie pentru curaj, dar şi o promovare, devenind caporal.

• Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus

Soldaţi bulgari, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial / Sursa: War History Online

În timpul celei de-a zecea bătălii la care a luat parte, a fost rănită de către o grenadă aruncată de către bulgari. Aceasta a avut răni grave şi a fost transportată la spitalul militar, acolo unde doctorii au descoperit, în final, că era femeie. Atunci când şi-a revenit, a fost trimisă în faţa ofiţerului de comandă pentru a răspunde pentru faptele sale. Apreciindu-i vitejia şi meritele, acesta nu a sancţionat-o şi a transferat-o la Corpul de Asistenţă Medicală. Cu toate acestea, Savić a protestat, spunând că nu va accepta o poziţie în care nu va trebui să ţină în mână un pistol şi care nu îi va permite să lupte pentru a îşi proteja ţara. Ofiţerul i-a spus că urmează să îi ofere un răspuns clar în ziua următoare. Însă, după doar o oră, i s-a permis să se întoarcă pe front şi a promovat-o, ajungând sergent.

Milunka Savić, ca sergent / Sursa: War History Online

Al Doilea Război Balcanic s-a încheiat în acelaşi an, dar Primul Război Mondial a început doar cu un an mai târziu, în 1914. Austro-Ungaria a invadat Serbia cu 450.000 de trupe, iar armata sârbă deţinea doar 250.000 de soldaţi, majoritatea voluntari care nu aveau armamentul adecvat. În timpul primei conflagraţii mondiale, Savić a primit multe medalii de onoare, printre care două Stele Karardorde cu Săbii, cel mai înalt onor militar din Serbia după bătălia de la Kolubara Crna Bend. Aceasta a capturat 23 de soldaţi bulgari şi 20 de soldaţi germani. Serbia nu a avut o prestaţie bună în timpul războiului, iar armata sârbă care se afla în retragere a fost inclusă în armata franceză, iar generalii francezi nu acceptau ca femeile să lupte pe front. Generalul Maurice Sarrail era convins că aceasta nu va putea ţinti o sticlă de cogniac de la o distanţă de 40 de metri, dar a făcut-o.

După ce războiul s-a încheiat, a primit două medalii Legion d`Honeur din partea Franţei, Crucea Sf. Gheorghe din partea Rusiei, The Most Distinghuished Order of St. Michael din partea Marii Britanii şi medalia Milos Obilic din partea Serbiei. De asemenea, a fost singura femeie care a primit crucea Croix de Guerre în timpul Primului Război Mondial.

După 7 ani de la terminarea războiului, aceasta s-a întors în Serbia pentru a reveni la viaţa normală pe care a avut-o înainte. Savić s-a angajat la serviciul poştal, s-a căsătorit, a devenit mamă, dar ulterior a divorţat şi a adoptat câţiva copii. Atunci când a izbucnit al Doilea Război Mondial, nu s-a mai înrolat în armată, dar a înfiinţat un spital pentru răniţi. Germanii au arestat-o, motivul pentru care aceştia au făcut-o rămânănd neclar, ori din cauza faptului că a deschis acel spital, ori pentru că a refuzat să ia parte la un banchet alături de ofiţerii germani. A fost trimisă într-un lagăr de concentrare, unde şi-a petrecut 10 luni. Urma să fie executată, dar un ofiţer a recunoscut-o, a confirmat că ea era faimoasa eroină din Serbia şi a ordonat eliberarea sa.

În perioada postbelică, nu a fost văzută cu ochi buni de către conducătorii Iugoslaviei şi a devenit extrem de săracă, iar pentru a îşi asigura existenţa făcea curăţenie într-o bancă. A murit în anul 1973, în urma unui accident vasculat cerebral şi a fost înmormântată cu onoruri militare.

Sursa: War History Online

Citeşte şi:

Cea mai influentă femeie din toate timpurile

Prima femeie din istorie care a ocupat funcţia de şef de guvern

„Femeie nu te naşti, devii”. Cine a fost Simone de Beauvoir, autoarea „Bibliei” feminismului – VIDEO